Interviu cu Catalin RADU, Președintele Asociației Local American Working Group (LAWG) și Director General BMS România, pentru Revista Politici de Sănătate.
Ați preluat conducerea Local American Working Group într-un context în care sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări importante, de la sustenabilitatea finanțării și accesul la inovație, până la digitalizare și dezvoltarea capacității de cercetare. Care sunt principalele priorități ale LAWG pentru următoarea perioadă și ce obiective vă propuneți în dialogul cu autoritățile pentru dezvoltarea sistemului de sănătate și consolidarea mediului farmaceutic din România?
Aș vrea să încep prin a mulțumi fostului Consiliu Director al asociației. Preiau mandatul într-un moment în care există deja fundații solide: Memorandumul pentru științele vieții semnat în 2025, Hubul de Inovație în Sănătate și proiectele începute atunci, care adresează cercetarea clinică, prevenția bolilor cronice și acțiuni în diferite arii terapeutice – oncologie, cardiologie, neurologie.. Misiunea noastră pentru următorii ani este să le continuăm și să le aducem la maturitate. Ca fir roșu, noul Consiliu Director al LAWG a ales conceptul „From Lab to Life“: valoarea inovației se vede în toate etapele ei, de la cercetare și studii clinice, la aprobare, acces, continuitatea tratamentului, prevenție și date despre rezultate. Concret, vom lucra pe patru direcții: platforma științelor vieții pentru România, un mediu stimulativ prin Hubul de Inovație, atragerea investițiilor în cercetare clinică și o conexiune mai strânsă cu partenerii americani. Ne dorim ca toate acestea să se întâmple în dialog și complementar cu ceilalți actori din ecosistem.
Studiile clinice- sector economic strategic
Dezvoltarea studiilor clinice reprezintă o oportunitate importantă atât pentru pacienți, care pot avea acces timpuriu la tratamente inovatoare, cât și pentru sistemul de sănătate, prin investiții, transfer de expertiză și consolidarea infrastructurii de cercetare. Ce potențial are România în acest domeniu și care sunt principalele bariere care trebuie eliminate pentru a deveni o destinație mai atractivă pentru cercetarea clinică? Ce măsuri ar trebui prioritizate pentru creșterea numărului de studii clinice și pentru reducerea timpului necesar autorizării și inițierii acestora?
Studiile clinice sunt, pentru mine, cel mai bun exemplu despre cum sănătatea poate fi o investiție, nu un cost. Ele aduc pacienților acces timpuriu la ce există mai nou în medicină, aduc medicilor expertiză și infrastructură, iar țării investiții străine, locuri de muncă înalt calificate și venituri la buget. În același timp, generează economii pentru sistemul public, pentru că pacienții din studii sunt diagnosticați și tratați în cadrul studiului. România are astăzi o bază solidă: se numără printre primele state din Uniunea Europeană cu o strategie dedicată studiilor clinice – încă din 2024 – iar comunitatea medicală și de cercetare este una de calitate, înalt pregătită și conectată la progresul științific. Întrebarea este cât de departe vrem să ducem acest avantaj național. Astăzi vorbim de aproximativ 100 de milioane de euro anual investiții în studii clinice. Dacă România ar avea parametrii de absorbție ai altor state europene comparabile, potențialul ar fi undeva între 700 de milioane și 1 miliard de euro pe an. Diferența nu ține de talent sau de pacienți, ci de cât de competitivă este România într-o cursă globală a atragerii acestor investiții străine, în care Europa însăși pierde teren față de Statele Unite și China. De aceea, cred că studiile clinice, care sunt o parte semnificativă din procesul de dezvoltare a noilor terapii, merită tratate ca un sector economic strategic, cu o viziune comună a autorităților, a mediului academic și a industriei, iar LAWG își propune să contribuie exact la această viziune, cu date și cu o poziționare mai bună a României în fața sponsorilor internaționali.
Terapiile noi- predictibilitate și finanțare
Accesul pacienților la medicamente inovatoare rămâne una dintre temele majore ale sistemului de sănătate. În România, actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite este un proces esențial pentru introducerea terapiilor noi în practica medicală. Din perspectiva LAWG, ce îmbunătățiri sunt necesare pentru ca acest proces să fie mai predictibil și mai rapid? Cum ar trebui evaluat impactul introducerii unei terapii inovatoare, dincolo de costul imediat al tratamentului, ținând cont de beneficiile clinice, calitatea vieții și supraviețuirea pacienților?
Pentru un proces mai bun avem nevoie de trei lucruri: un calendar clar al actualizărilor, termene respectate la fiecare etapă și o cale rapidă pentru terapiile fără alternativă. Colaborarea dintre Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate aduce rezultate importante pentru pacienți și merge mai bine atunci când exista predictibilitate în tot acest proces. Cât despre evaluare, costul tratamentului arată doar o parte din imagine. Trebuie să vedem și spitalizările evitate, complicațiile, monitorizarea, concediile medicale, calitatea vieții și supraviețuirea. Dacă amânăm sau ținem pe loc actualizarea listei ca să economisim, atunci povara bolii crește și impactul economic se mută pe alte linii bugetare: spitalizări, monitorizări, gestionarea efectelor adverse. Inovația contează doar dacă ajunge la pacient la timp.
Dincolo de aprobarea medicamentelor, accesul efectiv al pacienților la inovație depinde și de capacitatea sistemului de a asigura finanțarea și disponibilitatea tratamentelor. Cum vedeți echilibrul dintre sustenabilitatea bugetului public de sănătate și necesitatea de a oferi pacienților acces la cele mai noi opțiuni terapeutice? Ce mecanisme de colaborare între autorități și industrie ar putea contribui la un acces mai echitabil și mai rapid?
Sănătatea este privită adesea ca o cheltuială, dar ea este o investiție în viitorul țării, la fel ca educația, pentru că amândouă formează capitalul uman. Privită așa, întrebarea nu mai este dacă ne permitem accesul la inovație, ci cum îl construim durabil. Punctul de plecare trebuie recunoscut onest. România alocă sănătății circa 5,7% din PIB, față de o medie OCDE de 10%, iar costul net pe cap de locuitor pentru medicamente inovatoare este de aproximativ 138 de euro, față de 220 de euro în Europa Centrală și de Est. Nu ne așteptăm ca diferența să dispară peste noapte, dar ne dorim o traiectorie credibilă, pe mai mulți ani, spre media europeană. Predictibilitatea contează la fel de mult ca nivelul finanțării: planificarea multianuală ar aduce beneficii deopotrivă autorităților, pacienților și investitorilor.
Cât despre colaborare, cel mai valoros mecanism este încrederea, construită prin dialog permanent și structurat. Memorandumul pentru științele vieții și Hubul de Inovație în Sănătate arată că, atunci când autoritățile, universitățile, pacienții, comunitatea medicală și industria stau la aceeași masă, cu obiective comune și date transparente, se găsesc soluții.
Tehnologia nu înseamnă doar eficiență, ci șansa pacientului la terapia potrivită, la momentul potrivit
Digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale pot schimba fundamental modul în care sunt furnizate serviciile medicale, de la diagnostic și decizia terapeutică până la monitorizarea pacienților și managementul resurselor. Care sunt oportunitățile pe care le identificați pentru România în acest domeniu și ce ar trebui să facă sistemul de sănătate pentru a valorifica aceste tehnologii? Ce rol poate avea industria farmaceutică în acest proces?
Trăim un moment unic în ce privește progresul tehnologic, iar în medicină viteza din ultimii zece–cincisprezece ani este fără precedent. Pentru România, oportunitatea este dublă. Pe de o parte, digitalizarea poate rezolva probleme vechi: birocrația, raportările greoaie, lipsa de date despre ce se întâmplă cu pacientul după ce iese din cabinet. Pe de altă parte, inteligența artificială poate aduce diagnostic mai rapid, trasee de tratament personalizate și sprijin pentru medici, într-un sistem în care resursa umană este deja suprasolicitată. Pentru mine, tehnologia nu înseamnă doar eficiență, ci șansa pacientului la terapia potrivită, la momentul potrivit. Ce ar trebui să facă sistemul? Să investească în interoperabilitate și în analizarea datelor din viața reală, pentru ca deciziile de politică publică să se bazeze pe rezultate măsurate, nu doar pe estimări. Și să folosească AI etic, cu reguli clare de guvernanță a datelor, în pas cu cadrul european. România are aici un atu pe care alte țări îl invidiază: talentul din IT și o comunitate mare de profesioniști. Industria farmaceutică poate contribui cu experiența globală în folosirea AI în dezvoltarea medicamentelor, designul studiilor clinice, imagistică și producție, dar și prin proiecte comune cu spitalele și autoritățile, care să demonstreze concret ce se poate face.
Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii oferă oportunități importante de cooperare și în domeniul sănătății. Din perspectiva LAWG, cum poate contribui experiența companiilor americane la modernizarea sistemului sanitar românesc? Ce bune practici din SUA ar putea fi adaptate în România în ceea ce privește accesul la inovație, cercetarea medicală, digitalizarea și colaborarea public-privată?
Conexiunea americană este un element definitoriu al LAWG și vrem să o construim strategic, nu punctual. Ne bazăm pe cooperarea existentă cu Ambasada SUA și cu PhRMA, pe care dorim să o extindem. Avem câteva teme de interes comun pe termen lung, printre care un mediu de afaceri predictibil și efectul pe care accesul întârziat la rambursare îl poate avea asupra investițiilor. Vedem și oportunități de colaborare concrete: schimb de bune practici cu universități și comunitatea medicală americană, ca formă de „diplomație medicală“, un dialog aplicat despre studiile clinice ca investiții pentru România. Ideea nu e să importăm un model, ci să adaptăm experiențe relevante la realitățile românești și europene. Parteneriatul strategic dintre cele două țări oferă un cadru bun pentru asta, iar LAWG poate fi o punte între ecosisteme.
Prevenția și depistarea timpurie – cele mai valoroase investiții pe termen lung
Un sistem de sănătate performant presupune nu doar acces la tratamente moderne, ci și investiții în prevenție, diagnostic precoce, infrastructură medicală și resursa umană. Care considerați că sunt domeniile în care România are nevoie de investiții prioritare și cum poate contribui industria farmaceutică la dezvoltarea unui sistem mai eficient, orientat către rezultate relevante pentru pacienți?
Prevenția și depistarea timpurie sunt, cred, cele mai valoroase investiții pe termen lung, mai ales într-o societate care îmbătrânește. În Hub, prevenția și reducerea poverii bolilor netransmisibile sunt un pilon central, iar proiectele din oncologie, cardiologie și neurologie arată cum se poate lucra practic: împreună cu medici, universități, autorități și organizații ale pacienților. Alte domenii importante sunt accesul la diagnostic rapid, infrastructura și formarea profesioniștilor din sănătate. Industria poate sprijini educația pentru sănătate, instruirea medicilor, proiectele-pilot și parteneriatele cu societatea civilă, ca un sistem orientat către rezultate care contează pentru pacient.
În perspectiva următorilor ani, care ar fi cele mai importante trei schimbări pe care LAWG și-ar dori să le vadă implementate în sistemul de sănătate din România? Ce rezultate concrete ați considera relevante pentru a evalua progresul, atât din perspectiva industriei, cât mai ales din perspectiva pacienților?
Îmi doresc să vedem, în primul rând, un acces la inovație tot mai predictibil și mai rapid. În al doilea rând, un ecosistem de cercetare clinică competitiv, susținut de un cadru clar de stimulente care să poziționeze România ca un hub de cercetare la nivel regional. În al treilea rând, un sistem de sănătate bazat pe prevenție, date și digitalizare. Pentru progres propun indicatori simpli, pe care să îi putem urmări împreună: timpul de la aprobarea europeană la rambursare, numărul și valoarea studiilor clinice din România, ponderea pacienților diagnosticați precoce, evoluția finanțării publice a sănătății și rezultatele clinice din date reale. Dacă îi urmărim transparent, împreună cu autoritățile și asociațiile de pacienți, vom vedea unde avem de ce să ne bucurăm și unde mai e de lucru.
În contextul formării noului Guvern, ce recomandări concrete ar avea LAWG pentru viitorii decidenți în domeniul sănătății? Care sunt măsurile care ar trebui asumate cu prioritate în primele luni de mandat pentru îmbunătățirea accesului pacienților la terapii inovatoare, accelerarea procesului de actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite, dezvoltarea studiilor clinice și continuarea digitalizării sistemului de sănătate? Ce reforme considerați esențiale pentru crearea unui cadru predictibil, care să încurajeze investițiile și parteneriatul dintre autorități și industrie?
Salutăm formarea noului Guvern și faptul că la Ministerul Sănătății există continuitate. Este o veste bună pentru toți cei care au semnat Memorandumul pentru științele vieții – dezvoltat in sinergie cu Strategia Europeană în acest domeniu, iar astfel putem continua ce am început, sprijinind totodată măsurile strategice din sănătate ale Guvernului. În spiritul acestui parteneriat, aș formula mai degrabă invitații decât recomandări. În primul rând, să păstrăm ritmul câștigat la actualizarea listei de medicamente compensate și să-l facem previzibil. În al doilea rând, să dăm viață Programului Strategic Național pentru științele vieții și Comitetului prevăzut în Programul de Guvernare, pentru că acolo se poate construi o viziune pe termen lung, dincolo de ciclurile politice. În al treilea rând, să tratăm studiile clinice ca sectorul economic strategic cu un mare potențial de dezvoltare. Și, nu în ultimul rând, să continuăm digitalizarea, cu accent pe datele care ne arată rezultate sistemice reale. Cred că sănătatea și educația merită un consens transpartinic, pentru că amândouă formează și sprijină capitalul uman al țării. LAWG și Hubul de Inovație în Sănătate sunt pregătite să fie parteneri de încredere pe fiecare dintre aceste direcții, cu expertiză, cu date și cu disponibilitate pentru dialog.