Finanțarea sănătății din România este un factor esențial pentru evoluția stării de sănătate a populației. Nivelul scăzut al finanțării alocate și eficiența utilizării resurselor se reflectă în indicatorii de sănătate publică, care plasează România mult sub media Uniunii Europene1.
Este important ca România să se alinieze efortului multor altor state Europene de a crește sumele alocate sănătății și de a investi constant în accesul pacienților la inovație.
Un aspect însemnat în asigurarea unui sistem de sănătate eficient și echitabil în România, îl reprezintă adaptarea sistemului la evoluțiile noilor descoperiri și dezvoltări în medicină. Sistemul de sănătate reprezintă o componentă esențială a capitalului uman, care susține productivitatea și creativitatea prin îmbunătățirea capacitații fizice și mentale a oamenilor. Asigurarea unui nivel adecvat de investiții în sănătate reprezintă un factor-cheie pentru bunăstarea umană și asigurarea dezvoltării economice, fiind dovedit faptul că investițiile în sistemul de sănătate generează efecte pozitive la nivel micro și macroeconomic. Tot mai multe cercetări argumentează faptul că sănătatea populației este un element esențial al unor rezultate mai bune în economia țării2.
O îmbunătățire a sănătății unei națiuni asigură o influență economică pozitivă în mai multe direcții:
- crește rata de participare pe piața muncii, precum și nivelul de productivitate a muncii;
- creează un stimul pentru investiții în educație, inovație și în bunuri tangibile;
- are un impact pozitiv și semnificativ statistic asupra creșterii economice. O creștere cu un an a speranței de viață determină o creștere economică cu 4%3;
- crește atractivitatea pentru investițiile străine4.
România a înregistrat îmbunătățiri semnificative ale sănătății populației în ultimii 20 de ani: speranța de viață la naștere a crescut cu 5,5 ani din 1998, în timp ce rata mortalității infantile s-a redus cu mai mult de jumătate, de la 20,6 decese la 1.000 de nașteri vii în 1998 la aproximativ 9,3 decese în 20175.
Grafic: Speranța de viață în România, comparativ cu statele membre UE (ani)
Sursa: OECD/European Observatory on Health Systems and Policies, 2019
Cu toate acestea, România are încă printre cele mai crescute rate de mortalitate „evitabilă” din Uniunea Europeană6. Astfel, se înregistrează cel mai slab indicator al deceselor evitabile din Europa, respectiv un nivel de 208 decese la 100.000 de locuitori, în comparație cu o medie europeană de circa 93 decese la 100.000 de locuitori. Un deces este considerat a fi „evitabil” dacă ar fi putut fi evitat printr-o asistență medicală de calitate optimă. Rata de mortalitate evitabilă în România este de peste trei ori mai mare decât media UE pentru bărbați și de două ori media UE pentru femei.
Grafic: Mortalitatea evitabilă și cheltuielile cu sănătatea
Surse: Eurostat, The Economist Intelligence Unit 2019
În multe cazuri, medicamentele inovatoare oferă oportunitatea nu numai de a îmbunătăți rezultatele pacientului, ci și de a reduce costurile viitoare cu asistența medicală. De aceea, sistemul de sănătate din România are nevoie de mai multe resurse pentru a asigura accesul pacienților la tratamente și pentru a oferi o mai bună calitate a serviciilor, astfel încât starea de sănătate a populației să fie îmbunătățită.
- Raportul The Economist Intelligence Unit (EIU) privind finanțarea sănătății și medicamentelor din România (2018): https://www.lawg.ro/files/assets/userfiles/files/RFC_LAWG_-Full_Version-_RO_v2_for_Web.pdf ↩︎
- Studiul ASE 2021: Fondul pentru Medicamente Inovative ↩︎
- Studiul ASE 2021: Fondul pentru Medicamente Inovative ↩︎
- Studiul ASE 2021: Fondul pentru Medicamente Inovative ↩︎
- OECD/European Observatory on Health Systems and Policies, 2019 ↩︎
- Raportul The Economist Intelligence Unit (EIU) privind finanțarea sănătății și medicamentelor din România (2018), pg 8-9: https://www.lawg.ro/files/assets/userfiles/files/RFC_LAWG_-Full_Version-_RO_v2_for_Web.pdf ↩︎