LAWG reprezintă asociația companiilor farmaceutice, ce abordează o arie largă de activități, pornind de la susținerea politicilor publice care încurajează descoperirea de noi medicamente cu impact major în viața pacienților, până la implicarea în studii dedicate analizei și îmbunătățirii sistemului medical românesc.
Biotehnologia reprezintă folosirea tehnologiei în cadrul proceselor biologice industrial-productive în scopul regenerărilor vegetale, animale sau umane. În contextul progresului medical constant, biotehnologia joacă un rol crucial în dezvoltarea de noi metode de tratare a bolilor, până la nivel molecular.
Medicamentele inovatoare sunt produse ce conțin o moleculă nouă, originală, al cărei efect terapeutic a fost testat și dovedit în studii clinice, protejate în baza brevetului de invenție, care acoperă investiția inițială (cercetarea şi dezvoltarea respectivului produs) și oferă proprietarului dreptul exclusiv de a vinde medicamentul respectiv pe o perioadă de 12 de ani.
Acest interval de 12 ani începe de la data descoperirii moleculei, cuprinde perioada de cercetare și dezvoltare, iar pentru comercializarea efectivă a moleculei cu patent rămân aproximativ 4 sau 5 ani.
Medicamentele originale sunt rezultatul investirii în știință pentru dezvoltarea de substanțe active noi, fiind protejate de brevet până la expirarea acestuia, moment în care licența poate fi cumpărată, iar medicamentul poate fi replicat sub o nouă denumire comercială, păstrând aceeași substanță activă, ca produs generic.
Diferența de preț între cele două tipuri de medicamente – inovatoare si generice - apare pe fondul investițiilor financiare însemnate pentru cercetarea și dezvoltarea medicamentelor originale. Cercetarea si dezvoltarea unei singure molecule costă peste 1 miliard de dolari si poate dura chiar și 15 ani. În paralel, producătorii de generice cumpara licenta și investesc mai departe doar în procesul de producție, costurile generate fiind mult mai mici.
Pentru ca un medicament să ajungă din stadiul de dezvoltare în laborator până la a fi disponibil pentru pacienți în farmacii și spitale, intervalul mediu este de 10-13 ani, timp ce acoperă perioada de cercetare, testare, aprobare și introducere pe piață. În România durează un an de la obțienea Aprobării de Punere pe Piață în trei state membre UE până la depunerea dosarului pentru evaluare.
Medicamentele inovatoare reprezintă peste 70% din totalul valorii vânzărilor de medicamente şi doar 25% din volum, în timp ce cele generice reprezintă 30% din totalul valorii pieţei şi 75% din volum. Cu această împărțire, Romania se situează între țările europene cu cea mai mare pondere a genericelor în totalul pieței de medicamente.
Producătorii de medicamente, atât cei locali cât şi cei străini, au generat împreună, în 2010, o valoare adaugată în economia României de 2,5 miliarde lei. De asemenea, producătorii de medicamente au contribuit la veniturile guvernamentale din 2010 cu peste 400 milioane lei, fără TVA, reprezentând asigurări sociale, impozit pe profit precum şi alte impozite si taxe.
Principale elemente ale lanţului de valoare din industria farmaceutică din România se împart în trei segmente: producători, distribuitori şi retaileri. Producătorii de medicamente (in numar de 168 la nivelul anului 2010, potrivit MFP) includ atat companiile cu facilităţi locale de producţie, cât şi reprezentanţe ale producătorilor străini de medicamente, precum și modele mixte între cele două.
Numărul total al producătorilor de medicamente prezenţi pe piaţa din România este semnificativ (184), iar primii 10 jucători după volume controlează aproape 60% din aceasta piaţă. În funcție de cifra de afaceri înregistrată în 2011, potrivit Cegedim, cei mai mari producători sunt prezenți pe piața româneasca sunt: Sanofi, Hoffmann la Roche, Novartis, Pfizer, GlaxoSmithKline, Servier, Merck&Co, AstraZeneca, Daiichi-Sankyo si Abbott.
Structura vânzărilor, pe arii terapeutice, reunește medicamente pentru tratarea sistemului cardiovascular (18%), antineoplazice și imunomodulatoare (17%), tract digestiv (14%), sistem nervos central (13%), antiinfecțioase de uz sistemic (10%), aparat respirator (8%), sistem musculo-scheletal (6%) și altele (15%).
Cea mai recentă formă a taxei clawback din România, adoptată în 2011, presupune ca producătorii de medicamente să achite integral diferența dintre consumul real și bugetul alocat de autorități pentru aceste produse. Taxa este aplicată la prețul de producător (incluzând marjele de distribuție, farmacie și TVA). În plus, această contribuție este calculată pe baza a două treimi din cota de piață a producatorului și o treime creșterea vânzărilor de medicamente.
În timp de impactul pozitiv se remarcă prin acoperirea deficitului bugetar, impactul negativ constă în afectarea încrederii investitorilor străini din industra farma. Aproximativ 22-23% din vânzările produselor compensate reprezintă taxa de clawback (17,2% din prețul produsului în farmacie, valoare pentru trimestrul 4, 2011), determinând acoperirea costului integral al tratamentului pentru 1 din 5 pacienți din România de către producătorii de medicamente.
Printre riscurile generate de suprafiscalizare se regăsește afectarea încrederii investitorilor străini prezenți pe piața farmaceutică din România, pe fondul lipsei predictibilității și a cheltuielilor generate de nivelul ridicat al taxării. Acest comportament generează efecte atât asupra mediului economic cât și asupra celui social.
Se estimează că valoarea studiilor clinice desfasurate în Romania, ceea ce reprezintă cercetare medicală aplicată, se situează, conform Academiei Române în jurul valorii de 200 de milioane de euro.
Conform Ministerului de Finanțe, importul de medicamente se ridică la suma de 8,9 mld. Ron, pe când exportul înregistrat are valoare de 0,8 mld. Ron.
Exporturile paralele presupun re-exportarea unei părti din medicamentele importate în Romania (valoarea estimată de Institutul de Prognoză Economică este de 20%) către state în care prețul medicamentelor este mai ridicat: Danemarca, Suedia, Olanda, Marea Britanie etc. Acest lucru este posibil, fără controlul producătorilor, din cauza prețului scăzut la medicamente pe piața românească și calității Romaniei de membru al UE.
Economia românească pierde în jur de 15% din PIB pe termen mediu și lung, echivalentul a 18,6 milioane euro, ca urmare a stării precare de sănătate a populației, cuantificată de DALY (disability-adjusted life year).
Indicatorul „Anii de viata ajustati în functie de incapacitate” (DALY) dezvoltat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, oferă o măsură a anilor de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza stării de sănătate precară sau a handicapului. Acesta combină timpul trăit cu handicap şi timpul pierdut ca urmare a mortalităţii premature.