Asociația Local American Working Group semnalează riscurile și potențialele efecte negative pe care Proiectul de ordin privind modificarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Listă, le-ar putea avea asupra pacienților din România.

Proiectul de ordin, publicat pe site-ul Ministerului Sănătății la secțiunea Transparență Decizională la data de 09.03.2021 menționează următoarele aspecte:

• Art 5, alin. (4) – ”Pentru continuarea tratamentului specific unei afecțiuni cu medicamentele care se eliberează prin farmaciile comunitare, aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în protocoalele terapeutice, pentru care, la momentul prescrierii, în lista prețurilor de referință aprobată prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, respectiv în  lista denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate aprobată prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate există atât produsul original biologic de referinţă cât și  produsul/produsele biosimilar/biosimilare a/ale acestuia, se recomandă schimbarea produsului original cu un biosimilar al acestuia, la pacienții cronici, la care tratamentul a fost inițiat cu produsul biologic de referinţă, care au atins și iși mențin obiectivul terapeutic sub tratament, conform criteriilor prevăzute în protocolul terapeutic specific; medicul va prezenta pacientului cea mai bună opţiune pentru acesta atât din punct de vedere medical, cât şi a contribuţiei personale din preţul medicamentelor și de comun acord cu pacientul va efectua schimbarea numai după obținerea consimțământului informat al acestuia.”
• Art 5, alin. (5) – ” În cazul iniţierii tratamentului cu medicamente biosimilare la pacienții nou diagnosticați, switch-ul terapeutic pe un alt biosimilar al aceluiași DCI sau pe un alt DCI se va realiza cu respectarea criteriilor de monitorizare prevăzute în protocolul terapeutic specific și ale alin. (3), după caz.”
• Art 5, alin. (6) – ” În cazul continuării tratamentului cu medicamente biosimilare, switch-ul terapeutic pe un alt biosimilar al aceluiași DCI sau pe un  alt DCI se va realiza cu respectarea criteriilor de monitorizare  prevăzute în protocolul terapeutic specific și ale alin. (4), după caz”.

Asociația LAWG crede cu tărie că atât terapiile  biologice de referinta , cât și cele biosimilare, sunt opțiuni terapeutice extrem de valoroase, însă decizia de tratament trebuie evaluată cu atenție de către medicul prescriptor pe baza diagnosticului, a factorilor de prognostic, a răspunsului pacientului la tratament și a expertizei sale medicale.

Totodată Asociația LAWG subliniază că argumentele cu privire la mecanismul de optimizare a costurilor  menționate în Referatul de Aprobare sunt nefondate, în contextul în care există analize comparative ce demonstrează că schimbarea tratamentului biologic de referință cu tratamentul biosimilar din motive non-medicale poate conduce în multe cazuri la o împovărare a bugetului din cauza esecului terapeutic*.  Mai mult decât atât, în practică, există situații în care medicamentul biologic de referință are un preț de decontare mai mic decât medicamentul biosimilar relevant și de cele mai multe ori contribuția personală a pacientului este suportată de Deținătorul Autorizației de Punere pe Piață (DAPP)

Asociația LAWG consideră că economia generată la bugetul de stat, argument în sprijinul căruia nu au fost prezentate dovezi solide, nu trebuie să prevaleze asupra sănătății pacientului și a independenței profesionale a medicului.

“Apreciem că această decizie ar putea avea un impact negativ asupra calității vieții acestora și asupra rezultatului clinic, adâncind astfel criza sanitară deja existentă și generând o presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate. Asociația LAWG consideră că măsurile propuse prin proiectul de ordin pot restricționa accesul pe piață al medicamentelor biologice originale. Având în vedere complexitatea tratamentului biologic, schimbarea terapiei necesită un efort susținut pentru a educa și familiariza pacientul cu dispozitivele noi , pentru a evita întreruperea terapiei precum și pentru a realiza un bun management al bolii.  În contextul pandemiei, monitorizarea pacienților este deja un proces dificil din cauza accesului limitat al acestora la servicii de sănătate, iar recomandarea de schimbare a terapiei la pacientii stabili nu va face decât să îngreuneze acest proces. “ declară Jorge Ruiz Benecke, Președintele Asociatiei Local American Working Group.

Unul dintre principiile de bază pe care le promovează Asociația LAWG este acela că pacientul trebuie să aibă acces la cea mai bună opțiune terapeutică, în raport cu nevoile sale medicale,  prin urmare Asociația LAWG solicită eliminarea articolului 5 din Proiectul de Ordin.

( * )

Dovezile din lumea reală arată că schimbarea din motive non-medicale poate duce la costuri suplimentare legate de integrarea și monitorizarea pacientului, inclusiv gestionarea programului de schimbare, obținerea consimțământului pacientului, consultarea și educarea părților interesate, evaluarea riscurilor și auditul.^1-4

Pot exista costuri suplimentare care să contribuie la impactul bugetar asociat cu gestionarea schimbului terapiei din motive non-medicale , inclusiv costuri administrative pentru sprijinirea pacienților la schimbare, costuri indirecte ale pacienților, impactul schimbului terapiei din motive non-medicale asupra utilizării medicamentelor, creșterea potențială a ratelor de întrerupere care să ducă la întoarcerea și trecerea la tratamente mai scumpe .^{1,5–24,25,26}

Ratele de întrerupere asociate cu schimbul terapiei din motive non-medicale la terapiile biosimilare variază foarte mult (de la ~ 1% –87%), în funcție de aria terapeutică și cohortă ^{1,5, 10-13, 18-21, 27-53} și pot avea un impact asupra controlului simptomelor și asupra utilizării asistenței medicale.

O meta-analiză a dovezilor din lumea reală (62 de studii) a arătat că în decurs de un an de la schimbul terapiei din motive non-medicale, rata de întrerupere a biosimilarului pentru toate cauzele a fost de 21% ⁵⁴

Sunt necesare mai multe studii pentru a evalua impactul real al mai multor switch-uri asupra rezultatelor pacientului. Dovezi solide și concludente pentru schimbul terapiei din motive non-medicale ar trebui să provină dintr-un studiu randomizat, controlat și adaptat statistic în mod adecvat, cu urmărire suficient de lungă. Studiile ar trebui să examineze schimbările de eficacitate, siguranță și imunogenitate atunci când se face switch de mai multe ori între două substanțe biologice / biosimilare specifice de interes și ar trebui să permită aplicarea rezultatelor și la nivel individual de pacient .^6,55-58

Referinte:

1. Ventola, C.L. Evaluation of Biosimilars for Formulary Inclusion: Factors for Consideration by P&T Committees. P&T. 2015;40(10). [page 685 col 2 para 2; page 687 section “Cost”]
2. Liu et al. Impact of non-medical switching on Healthcare costs: a claims database analysis. Value Health 2015;18;A252 [Abstract PHS26]
3. Razanskaite. Biosimilar Remicade® - the cost-saving benefits. Hosp Pharm Eur 2015;80 [page 17 col 2 para 3 and col 3 para 1]
4. Boone et al. The nocebo effect challenges the non-medical infliximab switch in practice. European Journal of Clinical Pharmacology. 2018; 74(5):655-661. [Page 5 col 2 last para]
5. Barnes et al. The resource cost of switching stable rheumatology patients from an originator biologic to a biosimilar in the uk. ISPOR 20th Annual European Congress, November 4-8, 2017. Glasgow, Scotland.
6. Numan S and Faccin F. Adv Ther. 2018 Sep;35(9):1295-1332
7. Babai S, et al. ISOP 2017 242
8. Hendricks O, et al. ACR 2017 P2484
9. Patel D, et al. BSR 2018 E55
10. Planès S, et al. Pharmacol Res Perspect 2016;4:e00208
11. Boone NW, et al. Eur J Clin Pharmacol 2018;74:655–
12. Tweehuysen L, et al. Arthritis Rheumatol 2018;70:1408–18
13. Tweehuysen L, et al. Arthritis Rheumatol 2018;70:60–68
14. Glintborg B, et al. Ann Rheum Dis 2017;76:1426–31
15. Glintborg B, et al. Ann Rheum Dis 2019;78:192–200
16. Schmitz EHM, et al. Clin Rheumatol 2017;36:2129–
17. Boone N, et al. EACPT 2017
18. Van den Hoogen FHJ, et al. Nederlands Tijdschrift Voor Dermatologie En Venereologie 2016;26:135–36
19. Schmitz EHM, et al. Ailment Pharmacol Ther 2018;47:356–63
20. Hoivik ML, et al. J Scan Gastroenterol 2018;53:692–9
21. Sigurdardottir V and Svard A. Joint Bone Spine. 2018 Dec 22. pii: S1297-319X(18)30442-1
22. Scherlinger M, et al. Semin Arthritis Rheum. 2019 Apr;48(5):927-932
23. Lund T, et al. Dermatol Ther. 2019 Jan 29:e12846
24. Layegh Z, et al. Int J Rheum Dis 2019;1–5
25. Camacho LH, Frost CP, Abella E, Morrow PK, Whittaker S. Biosimilars 101: considerations for U.S. oncologists in clinical practice. Cancer Med. 2014;3(4):889-899. [page 897 col 1 para 3]
26. Rompas. Demonstrating Value for Biosimilars: A Conceptual Framework. American Health & Drug Benefits 2015 [page 134 col 2 para 2; page 135 col 2 para 4]
27. Buer L, et al. J Crohn's Colitis 2017;11:297–304
28. Bennett KJ, et al. BSG 2016 PWE-017
29. Guerra Veloz MF, et al. Rev Esp Enferm Dig 2018;110:564–70
30. Petitdidier N, et al. ECCO 2018 P528
31. Boone NW, et al. Eur J Clin Pharmacol 2018;74:655–61
32. Fischer S, et al. UEGW 2018 P1592
33. Plevris N, et al. Dig Dis Sci 2018;64:1660–67
34. Bergqvist V, et al. Therap Adv Gastroenterol 2018;11:1–13
35. Ilias A, et al. Clin Gastroenterol Hepatol 2019;[Epub ahead of print]
36. Ratnakumaran R, et al. J Scand Gastroenterol 2018;53:700–707
37. Razanskaite V, et al. J Crohn’s Colitis 2017;11:690–96
38. Röder H, et al. UEGW 2018 P0984
39. Guerra Veloz MF, et al. World J Gastroenterol 2018;24:5288–96
40. Guerra Veloz M, et al. ECCO 2019 P335
41. Avouac J, et al. Semin Arthhritis Rheum 2018;47:741–48
42. Van den Hoogen FHJ, et al. Nederlands Tijdschrift Voor Dermatologie En Venereologie 2016;26:135–36
43. De Cock D, et al BSR 2018 241
44. Gibofsky A, et al. EULAR 2018 AB0416
45. Szlumper C, et al. BSR 2017 Abstract 225
46. Davies R, et al. BSR 2019 abstract O22
47. Shah K, et al. BSR 2018 232
48. Haugeberg G, et al. EULAR 2018 AB0441
49. Yazici Y, et al. Biologics 2018;12:127–34
50. Haugeberg G, et al. EULAR 2019 FRI0094
51. Haugeberg G, et al. EULAR 2019 SAT0146
52. Lauret A, et al. EULAR 2019 OP0227
53. Baganz L, et al. EULAR 2019 SAT0134
54. Y Liu, et al; P445 Prevalence rates of biosimilar discontinuation and switchback to originator biologics following non-medical switching: a meta-analysis of real-world studies, Journal of Crohn's and Colitis, Volume 13, Issue Supplement_1, 25 January 2019, Pages S334
55. Fleischmann. Biosimilars in rheumatology — why, how and when in 2017. Nature Reviews Rheumatology 2017. [page 1 col 3 last para; page 2 col 1 para 1]
56. Teixeira et al. GUIDELINES FOR THE USE OF BIOSIMILAR IN THE TREATMENT OF INFLAMMATORY BOWEL DISEASE (IBD). INTERNATIONAL JOURNAL OF INFLAMMATORY BOWEL DISEASE. 2017;3(1):7–13 [page 12 col 2 second to last bullet]
57.  Levin KA. Study design VII. Randomised controlled trials. Evid Based Dent. 2007;8(1):22-23. [page 22 points #1 and #2; page 23 col 1 last para and col 2 para 1]
58.  Moots R, Azevedo V, Coindreau JL, et al. Switching Between Reference Biologics and Biosimilars for the Treatment of Rheumatology, Gastroenterology, and Dermatology Inflammatory Conditions: Considerations for the Clinician. Curr Rheumatol Rep. 2017;19(6):37. [figure 1]